vineri, 31 decembrie 2010

Rezolutii

Poate pentru ca in sub 24 de ore o sa o luam de la inceput, cred ca ar trebui sa fie un nou inceput si pentru pagina asta.

Am avut 2 ani in care parca am vrut sa mananc pamantul si sa fac enorm de multe lucruri. Si a fost minunat, de la prima pana la ultima noapte cu ore putine de somn, de la primul si pana la ultimul om nou intalnit. Dar au fost la fel de multe lucruri pe care le-am amanat.

Peste 365 de zile vreau sa trag linie si sa spun ca am facut urmatoarele:

- mi-am hranit sufletul cu concerte, piese de teatru, filme, carti si orice altfel de manifestari culturale cunoscute pana in momentul asta
- am invatat sa zdrangan cvasiarmonios la chitara
- am facut mai mult sport
- am mers sa mancam in diferite restaurante cum ne-am propus
- am facut o calatorie prin tara / in afara tarii
- mi-am facut mai mult chef si curaj si am inceput sa conduc atunci cand am ocazia
- am dat un sens blogului astuia
- stim ce vrem sensibil mai mult decat stiam cu un an inainte, recte pe 31.12.2010
- am diminuat numarul lucrurilor care ma fac sa simt disconfort
- am invatat sa ascult mai mult ce spun cei din jur
- mi-am pastrat prietenii si am castigat unii noi

vineri, 30 iulie 2010

Prietenii

Prietenii sunt cea mai misto resursa pe care poti s-o extragi din lumea in care traiesti. Lumea fara prieteni e foarte trista - a se vedea emoistii.

Unii prieteni rezista in timp; altii apar si dispar fara sa-ti dai seama & mai ales atunci cand nu te astepti. O sa spuneti, "ok, aia nu sunt prieteni". Nu e neaparat adevarat. Luati-i ca pe prieteni "de unica folosinta". Daca au reusit sa schimbe ceva in tine si sa te lase cu o amintire placuta si cu un moment despre care sa spui peste cativa ani "si atunci, omul ala m-a facut sa fiu mai bun...ma intreb ce o mai face", e ceva. A fost o prietenie care a ars repede :)

Grupul de prieteni care se vad aproape zilnic e ca o echipa de super-eroi: fiecare e special in felul lui, fiecare e mai bun decat ceilalti la o anumita chestie. Toti formeaza familia ta departe de familia de acasa.

Nu ai prieteni = nu ai cu cine sa te bucuri, cui sa te plangi, cui sa te lauzi, cu cine sa bei, cu cine sa planuiesti, cu cine sa visezi.

Prietenii nu ii ai, ci ii simti. Au viata lor, independenta de a ta, dar sunt la distanta de un telefon tot timpul. Sunt plecati in vacanta, in alta tara, dar vorbind cu ei 5 minute ramai cu impresia ca de-abia ce-ati baut o cafea. Si, mai ales, iti provoaca dor.

Prietenii sunt cea mai buna inventie a omenirii si, in consecinta, trebuie pretuiti in fiecare zi. Facand orice gest in sensul asta :) Va iubesc!

marți, 13 iulie 2010

Nevoia

„N-ai nevoie de mai mult cat timp te ai pe tine insuti, s-a zis uneori. Am experimentat aceasta idee si nu-i adevarata. Avem nevoie de mai mult. Avem nevoie sa ne marturisim cuiva. Avem nevoie de cineva care sa ne iubeasca si, mai ales, de cineva pe care sa-l iubim. Poate ca marea noastra problema nu e sa fim fericiti, ci sa fim mai putin singuri. Sau poate ca tocmai aceasta e marea problema a fericirii, sa fim mai putin singuri.” - Octavian Paler

O intrebare: E suficient sa-ti doresti sa nu mai fii singur ca asta sa se intample, cum e cazul cu alte lucruri despre care se spune, in general, ca le ai pe jumatate daca ti le doresti suficient de mult?

PS: Mi-am amintit, apropo de dorinte, ca "The Secret" e un rahat. Ti se da, dar nu ti se pune in traista. De aici, si intrebarea anterioara.

joi, 10 iunie 2010

Ne miscam si noi mai cu talent?

Serios acuma, ar trebui sa gasim un sens blogului astuia. O directie, o metoda de a scrie despre Ceva.

Ne straduim de foarte mult timp sa scriem despre Nimic si depunem eforturi mari in acest sens. E mai greu sa scrii despre Nimic decat pare, se creeaza un haos intrinsec si extrinsec inimaginabil. Din aceasta dilema, nu putem iesi, cum zicea Caragiale.

Si ca sa concluzionez un alt post despre Nimic, avem ce sa scriem, dar ne lipseste timpul.

Da' chiar. O sa revin cu un post despre timp. :)

sâmbătă, 5 iunie 2010

vineri, 5 martie 2010

Killing time that I've left behind. Post pt minte, suflet si Chivu.

Pt amatori, titlul e luat dintr-o melodie marca Infected Mushroom.

Tocmai ce discutam azi cu Matei despre cum ajungi intr-un punct in care te obisnuiesti cu o situatie, cu un anumit "tu" de care ti-ai dori sa scapi, un "tu" naspa pe care vrei sa-l faci sa fie un "tu" bun, frumos, super-multumit de majoritatea lucrurilor. Asta e o prima problema: sa fii constient ca ceva ce se intampla cu concursul tau nu e ok, ca, desi in teorie stii mai bine decat foarte multa lume ca ce faci nu e ce ar fi ok pentru tine sa faci si pentru situatie in general, desi in teorie nu esti naiv pentru ca nu gandesti ca un naiv, practica te omoara.

Si asa ajung la a doua problema: prima data cand vrei sa schimbi ceva ce stii ca nu te face per total sa te simti cum ai vrea, lucrurile merg mult mai lejer. A se citi "AR merge mult mai lejer", pentru ca daca nu poti sa te schimbi atunci, de fiecare data cand vei incerca va fi din ce in ce mai greu, o sa-ti pierzi zile si nopti in tripuri aiurea, o sa te simti de cacat cand ai timpi morti, asa ca iti doresti sa ai cat mai putini timpi morti. Asa ca eventual te apuci sa faci cat mai multe ca sa-ti ocupi timpul, sa nu te gandesti la o situatie aiurea. Si eventual dai in alte tampenii, extenuare, lipsa de chef, intrebari peste intrebari si tot asa. E ca o gaura neagra emotionala.

Ca vorbeam de tripuri, tripul e cel mai naspa. Nu conteaza ca e o problema mai grava sau mai putin grava, faptul ca te tripezi te consuma cel mai rau si iti consuma timpul. Intervine efectul de domino si totul incepe s-o ia aiurea, in zbaterea aia a ta.

Ok, sa zicem ca totusi ai gasit un alt "tu" in pielea caruia sa intri. Si ai intrat in pielea lui de o saptamana, de o luna, de juma de an. E nevoie de o singura intruziune extrem de nefericita a unui element din situatia de care tocmai scapasesi ca sa fii atras iar in gaura neagra de care vorbeam. Si ca sa fie totul mai kinky, ai impresia ca poti controla implicarea ta in treaba asta. Bad news, you can't.

Deciziile care te avantajeaza sunt alea luate din prima, cand angajamentul tau e de 100% ca vrei sa scapi de ceva aiurea. Daca nu faci asta, te inmoi pe parcurs, gasesti motive ca sa te minti spunand ca totul e ok. Si daca ai si aspecte care sunt chiar foarte misto in situatia cu pricina, asta e suficient incat sa te faca sa te duci dracu'. Pana ce nu te schimbi, totul o sa fie cu ups and downs.

Tot ce am scris vine din partea cuiva care credea pana acum ceva timp ca, fiind puternic, poti sa treci peste orice. Dar fiind puternic, poti sa ajungi sa fii indiferent. Si fiind indiferent, nu o sa ajungi sa lasi nimic si pe nimeni sa se cuibareasca in sufletul tau, niciun sentiment, nicio emotie. "Sa lasi garda jos", sa gusti din placerile de moment si din minciunile frumoase, fara sa te gandesti la maine dimineata e un risc ce trebuie asumat.

But we shall overcome, shall we not? :)

PS: Hai dracu' sa facem ceva bun si noi. Asa, incet-incet. Da, cu tine vorbesc, ala din titlu. Vreau un prieten "hei-rupist", de ala "miserupist" m-am plictisit. Si nu doar ca m-am plictisit, ci mai mult AM NEVOIE de prieteni de genul asta. Prieteni care sa puna in valoare cine sunt. Ca sa se uite oamenii cu respect la noi si sa ne vorbeasca de bine.

M-am saturat sa fac asta doar eu. Si se vede ca m-am saturat sa fiu numai eu pentru ca lucrurile nu mai merg chiar asa bine ca de obicei, emotional and all that. Asa ca ajuta-te pe tine ajutandu-ma pe mine. Boost up your game, dude. Now or never, ca pe mine m-a inmuiat postul asta doar cat l-am scris.

miercuri, 3 martie 2010

It's ze end of za world!

Am visat ciudat acum 2 zile, un atac extraterestru sau ceva asemanator, care se petrecea pe 21 Decembrie 2012. Evident ca am uitat ce am visat, pana cand am citit ca s-a scurtat ziua cu 1,xxx microsecunde de la cutremurul din Chile si mi-am adus aminte de semnele apocaliptice pe care le-am stiut candva, in copilarie.

Asa ca mi-am bagat picioarele si m-am apucat sa citesc despre sfarsitul lumii.

Toata treaba se bazeaza pe calendarul mayas, un calendar care era numerotat altfel decat al nostru, avea alt numar de zile, si era per total mai ciudat...acest calendar, dupa calculele initiatorilor acestei teorii apocaliptice, se inchieie pe data de 21 Decembrie 2012. Motivul pentru care se incheie este pentru ca ei au presupus ca dupa acesti 5.125 de ani, toate plantele vor fi aliniate cu Soarele. Nu se spune insa nimic despre vreun eveniment major, neasteptat, apocaliptic(Si pardon, dar calendarul nu se termina brusc, ironia face ca maiasii sa aiba un calendar nou acum, si le place mai mult, si au zis ca o sa il mai editeze si in 2013)
Alte scrieri sustin ca momentul alinierii va coincide cu Armagedonul, dar sa fim seriosi...parca trebuia s-o mai cac*m si in 2000 si pe 06.06.2006 si in multe alte zile.

Acum, ce am inteles eu din toata povestea asta este ca multa lume s-a panicat si multi au profitat de chestia asta ca sa vanda...vezi Zeitgeist, vezi 2012, vezi orice alt documentar sau studiu facut, vezi fomistul de Dan Brown, cata panica s-a creat, cati au inceput sa se sinucida...sunt doar metode de control a maselor, e stupid, si o sa demostrez asta prin 2 sau 3 exemple tipic americane.

Exemplul 1 - Se sustine ipoteza aparitiei unei gauri negre in momentul "alinierii galactice" insa, si citez "Apart from the fact noted above that the "galactic alignment" predicted by Jenkins already happened in 1998"

Exemplul 2 - The Web Bot project...asta chiar mi se pare fascinant...s-a creat o mega retea de boti care cauta anumite tipare pe internet...da, pe internet si la final da un mare rezultat. Initiatorii proiectului sustin ca au putut prezice atentatele de la 11 septembrie si mai multe cutremure(lol). Bine, atunci unde erai cand intrau avioanele in cladiri ca adolescentii in bordel? Asta sa zicem ca poate fi plauzibil daca intr-adevar botul este atat de bun incat sa anticipeze un eventual atac terorist prin reactiile media and shit, dar un cutremur? Hai pe bune?
Proiectul studiaza "web chatterul", asta inseamna orice schimb de informatie de pe net...mi se pare normal ca in momentul in care sunt 100.000 de siteuri cu sfarsitul lumii in 2012 sa iti apara la finalul searchului..."Da bossache, astia zic ca o cacam'm"

Exemplul 3(si mai personal fav) - Aici va trebui sa dau un citat mai lung, imi cer scuze :
"Timewave zero" is a numerological formula that purports to calculate the ebb and flow of "novelty", defined as increase in the universe's interconnectedness, or organised complexity, over time. According to Terence McKenna, who conceived the idea over several years in the early-mid 1970s while using psilocybin mushrooms and DMT, the universe has a teleological attractor at the end of time that increases interconnectedness, eventually reaching a singularity of infinite complexity in 2012, at which point anything and everything imaginable will occur simultaneously"
Pe scurt universul se mareste si la un moment dat nu mai are unde si o cacam intr-un mare combo psychedelic. Pai cred si eu, daca bagi ciuperci si DMT,normal ca o sa te apuci sa vezi finalul lumii in culori..."si tot ce este imaginabil va avea loc simultan". Bine ca nu ai zis ca o sa fim omorati de unicorni roz si de zane maseluta.

Exemplele continua si le gasiti pe wikipedia si pe alte site-uri de gen, sunt foarte dezamagit, sincer, ma asteptam sa fie ceva mai solid in spatele intregii panici...oricum aia cu ciupercile m-a amuzat tare de tot!

Cam atat aveam de spus.

marți, 16 februarie 2010

Cuz it all comes down to the human bodee.

Am aflat azi că există în creierul uman 2 așa-zise organe, responsabile cu multe sentimente și chestii de genul ăsta, asta ca o dovadă ân plus că sunt lucruri biologice în spatele emoțiilor and shit.

Amigdala creierului e responsabilă cu calculele pe care ți le faci înainte să-ți asumi riscuri, cu teama de a pierde care te împiedică să acționezi în anumite momente, pentru că nu e etic să faci una sau alta. Cei care au afectată amigdala asta nu se cramponează de noțiuni ca "scump, riscant" și nici cu moralitatea. Genul ăla de dereglare pe care parcă îți vine s-o ai din când în când.

Organ numero dos: cortexul prefrontal, care e un fel de volume adjuster slash amplifier slash modulator pentru senzațiile de mai sus. Amigdala zice că vrea, cortexul prefrontal întreabă cât de mult. Ambele organe sunt afectate de percepția fiecăruia despre evenimentele din jur și așa apar exagerările sau ignorările.

Note to self - de citit: Andrei Oișteanu - Scriitorii români și narcoticele (1-8)

Schimbări

Haotice sesiunile astea la Drept, lungi ale naibii și nu tot timpul se termină așa cum ți-ai dori. Mă rog, în cazul meu, găsesc eu un cusur sau ceva la multe lucruri care mă conțin, așa că nimic din astea nu mă mai miră.

Anywayz, o să fie mai bine data viitoare. Că doar toți spunem asta, dar puțini chiar schimbăm ceva. Și ca un corolar la asta, singura legătură palpabilă dintre cauză și efect o faci foarte târziu, când deja îți blestemi zilele că n-ai ales altă variantă. Variantă despre care oricum susții că era mai bună decât aia aleasă, dar nici certitudinea asta nu o ai, dacă stai să judeci la rece. Oricum, sunt fanul schimbărilor, oricât de mici, le susțin frenetic. Sunt cam două feluri de schimbări: alea care strică ceva pe moment, dar aduc satisfacții pe termen lung și alea care strică ceva într-o parte, dar aduc ceva bun în altă parte.

Și totuși, treaba asta cu schimbările contrazice o altă chestie care îmi place mult, o replică pe care am auzit-o într-un film: oamenii rezonabili se schimbă în raport cu oamenii din jurul lor; oamenii nerezonabili așteaptă ca ceilalți să adere la ideile lor. Ergo, oamenii nerezonabili sunt cei care aduc dezvoltarea. Bună asta. Deci practic e nevoie de un echilibru în orice, până și în schimbări.

Matei, Lăptare, Chivu, vă iubesc, a fost o seară foarte mișto duminică, chiar și când am vegheat mortu' :)) Bine, și pe restul vă iubesc & există poze care s-o dovedească. Btw, susțin ideea de a fi bun în ceva, în orice care te poate duce departe, care te poate face celebru, care te poate face să ieși din mediocritate. Fii cel mai bun origamist din lume și sigur o să te umpli de bani, dacă tu crezi în asta și în puterile tale. Și nu consider că o facultate făcută e neapărat un pas esențial către dezvoltare, dacă în facultate și prin ea te pierzi în marea masă. Ceea ce mă aduce la început: o să fie mai bine data viitoare.

joi, 11 februarie 2010

Salutări

Salut inițiativa fotografică a lui Liviu, a se vedea începuturile aici și a se ține seama de ele, că, cine știe, poate hobby-ul ăsta rezistă mai mult de 2 luni :D La mai multe, tovarășe!

Salut ploaia din dimineața asta, încă o zi de ninsoare și făceam alergie, mă intoxicam, ajungeam la Urgențe, unde s-ar fi constatat efectul advers al zăpezii și ar fi fost interzisă precum "plantele etnobotanice". Chiar, cum vine asta, planta etnobotanică? Adica planta populară care e în același timp plantă?

Salut sfărșitul sesiunii, in tee minus 3 days.

Salut starea mea de spirit fabulos de bună din ultimul timp și care sper să mă țină cât mai mult.

Salut cultura, de oriunde, de orice fel, chiar dacă nu o înțeleg.

Salut 3 lucruri:

1. Felix Baumgartner & The Red Bull Stratos Project
2. 125 rare pics of famous people
3. Formația The xx. British, btw. Dacă mai avea cineva îndoieli că cea mai bună muzică e în Europa și, cu precădere, în UK.

Salut scrierea cu diacritice. Dacă le avem, să le folosim dracu.

Salut posibilitatea întrezărită de a reuși, într-un viitor apropiat, să scriu un post despre ceva, cap-coadă. Asta până triag3 împlinește un an de nimicuri, sper.

Acestea fiind zise, vă salut :)